Skip to content
Marturisiri Corporatiste Aici vei gasi urmele pasilor mei facuti in culisele marilor corporatii din IT.
  • Un fel de introducere
  • Ultimele Capitole
  • Cuprins
  • De ce ? Pentru cine ?
  • Ce spun cititorii ?

De ce ? Pentru cine ?

[corner-ad id=2]Foarte multi cititori m-au intrebat de ce scriu aceasta carte si pentru cine o scriu.

De cate ori aud intrebarea “De ce ?” imi aduc aminte de un desen in care cadea de pe o stanca un student la Electronica si in cadere tipa: “De ceee?”. De fapt era o aluzie la unul din cele mai dificile dar si cele mai frumoase cursuri din facultate, cel de Dispozitive si Circuite Electronice care avea prescurtarea DCE. La cursul asta in anul 3 picau foarte multi, mai ales cei care nu aveau deloc un spirit tehnic. Eu am luat 10 ….dar sa nu intelegeti ca am luat nota asta la prea multe examene.

Sa ma intorc la cartea Marturisiri Corporatiste. Mai intai as vrea sa spun ce NU este aceasta carte pentru ca intelegand acest lucru va fi mai usor de explicat “De ce?” si “Pentru cine?”.

1. Nu este o razbunare. Nu vreau si nu am motive de razbunare. Nici fata de persoane si nici fata de companii. Nu vreau sa ponegresc pe nimeni. Celor mai multi le-am cerut acceptul inainte sa public pe site numele lor in clar. Altora chiar le-am trimis capitolul inainte sa-l public pentru a ma asigura ca nu ranesc.

2. Nu este o barfa. Nu veti gasi intamplari picante de genul cine cu cine s-a cuplat, cine a divortat si pentru cine, cine pe ce birou a facut-o si cu cine.

3. Nu este deloc legata de evenimentele si procesele de la DNA. Nu imi voi exprima nici un fel de opinie despre cine a dat sau a luat spaga, cat a luat, cat a dat, in ce proiect. Ar fi numai niste supozitii si aceasta carte nu are ca scop sa prezinte supozitiile mele din sfera spagilor. Sunt destule alte publicatii care se ocupa de aceste lucruri. Si puteti deschide televizorul si veti afla de acolo.

4. Nu este obiectiva pentru ca prezinta doar trairile mele, intamplarile asa cum le-am perceput eu. Nu este o analiza istorica a multinationalelor cu mai multe puncte de vedere ale mai multor persoane. Este foarte foarte subiectiva.

Aceasta carte este viata mea, asa cum am trait-o si am simtit-o in cei 15 ani trecand prin gigantii IT: Compaq, HP, Ness si IBM. Si vreau sa las in urma mea, scrise, aceste experiente, trairi si tot ce am invatat din aceasta perioada.

Scriu aceasta carte in primul rand pentru Ilinca, fetita mea care are acum doar 7 ani. Dar vreau ca mai tarziu sa poata citi toate trairile tatalui ei. Vreau ca ea sa fie mai antrenata pentru viata asta capitalista, lacoma, rapace.

Scriu aceasta carte pentru tinerii care cocheteaza cu ideea de a se angaja in multinationale pentru a-i ajuta sa fie mai informati si antrenati atunci cand intra in lumea corporatista. Stomacul lor sa poata digera multe si sa nu se prapadeasca ca tinara care a murit cu ceva ani in urma de epuizare lucrand intr-o multinationala din consultanta. Si ca un alt Project Manager pe care l-a gasit femeia de servici teapan pe scaun dimineata pentru ca el a trebuit sa lucreze peste noapte. Cauti un job corporatist ? Vrei o avansare ? Citeste.

Scriu aceasta carte pentru cei care lucreaza in multinationale si pot gasi aici unele explicatii sau similaritati pentru propriile lor intamplari sau probleme. Ei fac comparatii cu evenimentele petrecute in corporatiile lor si imi spun ce diferente sau asemanari sunt. Le multumesc.

Scriu aceasta carte pentru ex-corporatisti. Ei au iesit dar isi aduc aminte cu intensitate si retraiesc acele momente si imi trimit intamplari similare cu ceea ce a fost in viata lor corporatista. Le multumesc.

Scriu aceasta carte pentru antreprenori, in special cei din industria IT. Unii sunt fosti corporatisti si se bucura sa-si aduca aminte si sa faca comparatii. Altii au fost tot timpul antreprenori si imi spun ca acum li se leaga anumite conexiuni si pot sa inteleaga mai bine cum s-au intamplat anumite lucruri. Si imi mai spun ca ii ajuta sa coopereze cu corporatiile, sa invete jocul.

I-am lasat la urma dar ei sunt cititorii mei cei mai entuziasti si fideli. Scriu pentru fostii mei colegi care se bucura teribil rememorand acele momente, imi trimit poze, completari si imi cer sa adaug detalii pe care eu le-am uitat.

PS1. Pe cei pe care i-am dezamagit pentru ca se asteptau sa gaseasca altceva in aceasta carte, ii rog sa se dezaboneze de la newsletter. Exista un link in josul fiecarui newsletter primit de voi pe mail “to unsubscribe click here”. Apasati acel link si nu veti mai primi niciun newsletter.

PS2. Pe cei care doresc sa citeasca in continuare ii incurajez sa ma sprijine.


Share this using:

  • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook
  • Share on LinkedIn (Opens in new window) LinkedIn
  • Share on X (Opens in new window) X
  • Share on Pinterest (Opens in new window) Pinterest
  • Share on WhatsApp (Opens in new window) WhatsApp
  • Email a link to a friend (Opens in new window) Email
  • Print (Opens in new window) Print

Like this:

Like Loading…

4 comments

  • Eugen Vijoli 27 April 2015 at 10:43 Reply

    Cum ar spune top managerul corporatist : ” Well done”, Bogdan !

    Loading...
  • George Beza 25 April 2015 at 13:58 Reply

    Eu sincer in prima faza m-am intrebat de ce o scrii.Si mi-am raspuns singur in calitate de profan (in domeniul tau),ca pana la urma scrisul te elibereaza,e ca o descatusare de trecut.Posibil sa ma insel ,mi-am dat si eu cu parerea.
    Oricum ai talent la scris.Sincer ma bucur pentru tine.Pe cei care doresc picanterii sau mizerii(care sigur exista in viata unei multinationale),lasa-i in pace ,mergi pe drumul tau,pentru ca l-ai inceput bine.

    Loading...
    • Bogdan Popescu 26 July 2016 at 20:25 Reply

      Nu am mai apucat sa iti multumesc pentru gandurile tale bune, pentru sfaturile tale, pentru ca ai fost mereu sincer si deschis cu mine, pentru ca tu, bunul meu prieten din liceu, te-ai grabit si te-ai urcat la cer inaintea tuturor. Acum e prea tarziu.
      Deja mi-e dor de discutiile noastre exaltate in jurul unei sticle de vin.
      Sa-ti fie tarana usoara prietenul meu bun si drag.

      Loading...
  • Anca-Marina Calin (Teodoru) 24 April 2015 at 19:50 Reply

    Eu nu m-am intrebat deloc – de ce?, este evident ca iti place sa scrii lucrurile prin care ai trecut, se vede ca scrii din inima si da, este ceva ce ramane, ceva si pentru altii care trec sau vor trece prin situatii similare.

    Loading...

Lasa un comentariu pentru BogdanCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Autorul

Cele mai citite pagini:

  • Un fel de introducere
    Un fel de introducere

Capitole recente

  • Capitolul 21: Managerul toxic.
  • Capitolul 20: De la una la alta…sau de la Vendori la Centre
  • Capitolul 19: Despre performanta
  • Capitolul 18: Oamenii

Comentarii recente

  • Bogdan Popescu on Capitolul 21: Managerul toxic.
  • Anca on Capitolul 21: Managerul toxic.
  • Bogdan Popescu on Capitolul 21: Managerul toxic.

Arhiva Capitole

Blog Stats

  • 73,564 hits
Privacy & Cookies: This site uses cookies. By continuing to use this website, you agree to their use.

To find out more, including how to control cookies, see here: Cookie Policy

Puteti prelua maxim 500 de caractere din orice capitol daca precizati in clar sursa si daca inserati vizibil linkul paginii sau al capitolului. Opinia cititorilor este importanta pentru mine, autorul, Bogdan Popescu. Incurajez publicarea comentariilor voastre. Pe acest site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane sau institutii. Imi rezerv dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul utilizatorilor care comit abuzuri repetate. © 2014-2026 Bogdan Alexandru Popescu. All rights reserved. | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

%d